Cartile pot schimba vieti. Cuvintele, scrise sau rostite, pot schimba cursul unor destine. “Un baiat ca toti ceilalti” este a treia carte citita de mine, apartinand scriitorului Lorenzo Marone. Toate trei se intalnesc intr-un punct comun: farmecul scrisului. Acesta, si blandetea personajelor – pe care le gasesc asemenatoare cu cele din cartile lui Fredrik Backman – fac din romanele lui, o intalnire tandra fie cu propriile amintiri, fie cu povestile altora.
„Cuvintele pot deseori să ne schimbe viața, s-o ilumineze, cum fac marile iubiri, să ne năucească, zicea tata, ne întind mâna și ne ridică pentru a ne conduce pe drumul pe care trebuie s-o luăm și nu avem curajul s-o facem. De secole ne spun poveștile lor și ne permit să intrăm în lumile lor fantastice, cuiburi în care ne putem refugia, atunci când se întunecă…Are prea putina importanta daca uneori dau peste ziduri, … , daca ne feresc sa nu cadem, important e ca ne ajuta de fiecare data sa ne ridicam in picioare”.
Prima carte, “Tentatia de a fi fericit”, m-a cucerit de la prima pagina pentru delicatetea unei povesti cu gust dulce-amar. Ea a ridicat foarte mult stacheta asteptarilor mele, in ceea ce priveste acest scriitor si cartile sale. Am avut sentimentul citindu-le ca sunt acoperite de o mantie de catifea datorita unui stil bland al frazelor care, in ciuda unor finaluri nu prea fericite, reuseste sa iti lase totusi un zambet in coltul gurii. Dar si un nod in gat, de multe ori.
“Un baiat ca toti ceilalti”, ultima carte a scriitorului Lorenzo Marone, nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor mele. Insa este o lectura placuta, relaxanta pe care o alegi atunci cand te incearca un sentiment de nostalgie sau cand vrei sa te intorci cu mintea la anii copilariei. De asemenea este un subtil indemn in favoarea lecturii, a universului care se deschide cu fiecare carte citita sau cu fiecare personaj care se dezvaluie cititorului.
“Atunci n-aveam cum să știu, dar mai târziu am înțeles că lucrurile extraordinare, cele care vor rămâne pentru totdeauna în viața ta, vin deseori în vârful picioarelor și pe neașteptate, fără bubuituri și fără să-ți atragă atenția în mod deosebit.”
“Un baiat ca tot ceilalti” este biletul de intrare in universul de-o vara al lui Mimi. Un baiat care, brusc, intr-o zi neagra a acelei veri, dezbraca haina copilariei. Un baietel preocupat de carti, de raspunsuri la teme de gandire profunde, se transforma intr-o clipa, intr-un barbat. La varsta de 12 ani, aflat in cautarea drumului sau in viata, si a unui “supererou”, Mimi se gaseste intr-un moment si un loc, cu totul nepotrivite. Sfarsitul copilariei unui baiat, intr-un moment de rascruce al vietii sale, se produce dintr-o data.
Ajuns la maturitate, Mimi se intoarce in locul unde a copilarit si, cu ochii adultului retraieste intreaga poveste a verii care i-a schimbat total viziunea asupra vietii. Si a mortii. Deseori, privind inapoi dupa zeci de ani, diferentele de perceptie a unor oameni, lucruri sau situatii sunt atat de mari, incat pare ca ele au existat cu adevarat, in alta lume.
“Adevărul e că n-ar trebui să ne întoarcem să vedem lucrurile pe care le-am iubit cândva, după ce ni s-a schimbat privirea. “
Are si un personaj real aceasta carte, un tanar jurnalist, Giancarlo Siani, ucis în seara de 23 septembrie 1985 de către reprezentanții Camorrei, mafia siciliană. Nu este insa o carte despre Siani, ci cu el. Nu este despre viata lui, articolele bine documentate sau mafia deranjata de curajul acestui jurnalist. Presa italiana si intreaga opinie publica il cunosc bine, i-au deplans moartea si l-au pictat pe ziduri. Reprezinta fara indoiala o imagine emblematica a Italiei.
Un vecin de bloc. Aceasta a fost initial legatura cu Giancarlo. S-a transformat insa intr-un “supererou” pentru Mimi. Nu unul din reviste sau benzi desenate ci un om care l-a ajutat sa inteleaga ca intreaga lui sensibilitate, curiozitatea pentru tot ce se intampla in jurul lui, pasiunea pentru carti de tot felul, trebuie sa fie canalizata intr-o directie care sa ii dea un sens in viata si un sentiment de implinire. L-a ajutat sa-si gaseasca propriul echilibru intr-o familie in care el era singurul preocupat de carti si educatie, in cea mai complicata perioada a vietii sale.
Jurnalistul, un luptator impotriva ilegalitatilor mafiei, a avut drept arme doar informatiile si cuvintele sale. Insa a dovedit ca ele, impreuna cu un curaj nebun, au o putere magica: de a scoate la iveala adevarul, oricat ar fi de deranjant si indiferent de consecinte.
“Bunica imi spusese intr-o zi ca nu exista eroi pe lume, ci doar persoane care uneori fac un gest frumos, o actiune importanta, iar apoi devin din nou ca toti ceilalti.”
Intors in timp, fie in cautarea unor raspunsuri care au ramas agatate undeva, departe in amintiri, fie pentru a rememora un anume eveniment, adultul Mimi, traieste revelatia confirmarii unor adevaruri citite initial, mai apoi traite. “Un baiat ca toti ceilalti”… un om ca toti ceilalti.
“La sfârșitul acelei teribile și magnifice veri, am înțeles că singurele superputeri la dispoziția noastră, sărmane ființe umane, sunt relațiile pe care reușim să le construim, iubirile, prieteniile, sentimentele.”
Autor: Lorenzo Marone, Anul aparitei: 2021, Editura: Humanitas, Numar pagini: 300, Traducere: Gabriela Lungu