“Culoarea sentimentelor”, un adevarat tavalug de trairi si de emotii, respectiv o carte care trece peste tine precum “un buldozer care taseaza asfaltul incins”!

Segregatia rasiala este un subiect atat de dezbatut, extrem de sensibil si care starneste diverse emotii chiar si in prezent. De aceasta data este in asa maniera dezvoltat incat la sfarsit te intrebi: la loteria vietii, faptul ca un om se naste alb este, cu adevarat, biletul castigator?

Sunt multe intrebari pe care le ridica aceasta minunata carte dar eu as raspunde la ele tot cu intrebari: care sunt culorile furiei, frustrarii, ale urii? Iubirea, curajul, fericirea au ele culori diferite daca sunt traite de oameni care arata altfel? cine stabileste care este doamna? dar slujnica? sau: culoarea pielii este argumentul suprem care ar trebui sa decida pentru orice?

Pentru ca, aflam din carte, ca: “undeva, in strafunduri, albi sau negri, la toti ne pasa”!

“Culoarea sentimentelor”, o carte care, privita din postura celui nascut alb, te face sa te simti si rusinat dar si mandru in acelasi timp, la fel cum, aflam ca in sufletul unui un om pot coabita cu usurinta atat ura pentru femeile pe care le slujesc dar si o incomensurabila iubire pentru copiii lor.

Si mai e ceva ce ar trebui sa gasim in carte, desi nu neaparat asta isi propune: sufletul, are el insusi o culoare? fiindca e asa frumos si delicat al personajelor principale, doua dintre ele, persoane de culoare, incat e posibil ca nunatele sa fie invers proportionale cu culoarea pielii.

Perioada despre care citim este cea a anilor 1962 – 1964, cand desi sclavia era demult desfiintata, ea exista in realitate, discriminarile si nedreptatile erau intalnite la tot pasul.

Sunt vocile a trei femei: Eugenia, poreclita “Skeeter” (tantar), Aibileen si Minny, ultimele doua servitoare de culoare care strabat cu putere dintre randurile cartii. Impreuna reusesc in ciuda tuturor barierelor, sa transmita un mesaj, intregii comunitati.
Skeeter, este una dintre reprezentantele comunitatii de albi din regiune, o tanara jurnalista, debutanta in aceasta meserie. Ea isi propune sa scrie o carte care sa demonstreze ca desi sclavia era abolita, exista in viata de zi cu zi o lista stricta de reguli in relatia cu oamenii albi. Este vorba despre o lista pe care negrii o cunosteau inca de mici copii, care le ghida viata, si care in esenta spune totul despre modul de abordare a relatiei dintre oameni, la acea vreme:

”Regula Numarul Unu cand lucrezi la o cucoana alba: nimic nu te priveste pe tine.(…)Regula Numarul Doi: sa nu te puna dracu s-o lasi vreodata pe cucoana alba sa te prinda vreodata sezand pe closetul ei. (…)Regula Numarul Trei: cand gatesti mancare pentru albi, o gusti cu alta lingura. (…) Regula Numarul Patru: folosesti aceeasi ceasca, aceeasi farfurie si aceeasi furculita in fiecare zi. Regula Numarul Cinci: mananci in bucatarie. Regula Numarul Sase: Nu-i bati copiii. Regula Numarul Sapte: nu raspunzi obraznic.”

Insa pentru ca mesajul cartii sale sa fie luat in seama de lumea intreaga, trebuia ca ea sa transmita povestile a cat mai multor femei de culoare, experientele lor in familiile albilor pentru care lucrau, trairile si sentimetele, povestite de acestea, fata de nedreptati cu care se confruntau zi de zi.

A fost considerata misiune imposibila la prima vedere, curajul celor care se hotarau totusi fiind greu de adunat si de structurat astfel incat sa capete coerenta si valoare. Aceasta carte a devenit insa liantul care a unit intre copertile sale zeci de capitole, cate unul pentru fiecare femeie, dar mai mult decat atat, a unit intr-o stransa prietenie trei femei carea u transmis lumii ca nu, culorile nu au sentimente in functie de culoarea pielii celui care le incearca.

Sentimentele, oricare ar fi ele: iubirea, dar si ura, prietenia sau dusmania, curajul si frica, slabiciunile, mandria si aroganta sunt in egala masura simtite, indiferent de ambalajul cu care venim pe lume, iar in esenta, sufletu,l el nu are nicio culoare.

„(…) – Ei bine, as vrea sa scriu despre asta, prezentand punctul de vedere al servitoarelor. Al negreselor de pe aici.
Am incercat sa-mi schitez in minte chipul lui Constantine sau pe al lui Aibileen.
– Al femeilor care cresc un copil alb si, pe urma, peste douazeci de ani, acel copil devine stapanul lor. E o ironie la mijloc, ca le iubim si ne iubesc, si totusi…
Am inghitit in sec, cu glasul tremurand.
– Nici macar nu le dam voie sa foloseasca baia din casa.
(…) Pentru ca nimeni nu vorbeste despre asta niciodata. Aici, nimeni nu vorbeste niciodata despre nimic.”

Am ramas cu un gust dulce-amar dupa aceasta carte. Toate personajele mi-au daruit cate ceva! Nu as putea sa aleg niciunul preferat! Mi-a fost extrem de draga personalitatea lui Skeeter, pe care va invit sa o descoperiti singuri. I-am admirat curajul, determinarea ei in a demonstra ca da, se poate! Se poate sa legam prietenii cu oameni cu un aspect diferit! Si da, acesti oameni, gasindu-si un numitor comun, isi unesc fortele si se canalizeaza catre un scop nobil si astfel au sanse mai mari sa reuseasca decat daca incearca fiecare pe cont propriu.

O carte despre puterea de sacrificiu, cu un mesaj puternic, intr-o lume in care dreptatea si echilibrul sunt discutabile iar relatiile dintre oameni sunt puternic afectate de egocentrism si individualism. Din aceeasi categorie a cartilor pentru suflet va recomand Trezirea, a carei recenzie o puteti citi aici.

”Culoarea sentimentelor, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheama un fenomen literar: o carte care a fost respinsa de aproape cincizeci de editori si agenti, publicata in cele din urma de Penguin Group si primita cu un entuziasm extraordinar de librarii, cluburi de carte, bloggeri si critica literara. Drepturile de traducere au fost vandute in mai mult de 30 de tari, iar Steven Spielberg a decis sa implice studiourile DreamWorks in ecranizarea cartii.
Definita drept ”magica”, ”irezistibila”, ”plina de umor”, Culoarea sentimentelor s-a mentinut in New York Times Best Sellers List timp de doi ani si s-a vandut in peste 7 milioane de exemplare doar in Statele Unite.”

Autor: Kathryn Stockett , Anul aparitei: 2021, Editura: Univers, Numar pagini: 512 , Traducere: Alin Fumurescu si Cristiana Visan