“Portretul lui Dorian Gray”, un roman pe care fiecare il citeste pe ‘cheltuiala proprie’, asa cum ne sugereaza chiar autorul:
“Orice arta este in acelasi timp suprafata si simbol/Cei ce patrund dincolo de suprafata o fac pe riscul lor/ Cei ce descifreaza simbolul o fac pe riscul lor. Arta nu reflecta viata, ci, de fapt, il reflecta pe spectator.”
Mi se pare potrivit sa incep aceasta recenzie cu un mic exercitiu de imaginatie: daca ar exista o oglinda in care sa ne putem vedea sufletul, cati dintre noi am putea sa o privim? Daca ea ar reflecat pacatele, gandurile noastre mai putin curate, mania sau invidia, si toate ar fi sub forma unor imagini dizgratioase, oare ar putea cineva sa pastraze aproape, o astfel de oglinda?! Dar oare ar fi ea utila in vreun fel?!
Si as continua cu un altul: daca am putea alege ca experientele noastre de zi cu zi si consecintele lor, sa nu aiba niciun impact asupra sufletului, am face-o?!
“Acesta este unul dintre marile secrete ale vietii – sa-ti vindeci sufletul prin intermediul simturilor si simturile prin intermediul sufletului.”
Un roman care pleaca de la pactul faustian, in care un prea-frumos personaj principal, Dorian Gray, isi vinde sufletul in schimbul vesniciei frumusetii sale fizice. Un portret al frumosului tanar, o opera de arta care sa se transforme, in timp ce fizicul sau nu va suferi in timp, nicio modificare.
“Daca s-ar putea ca eu sa raman mereu tanar si portretul sa imbatraneasca! Pentru asa ceva…pentru asa ceva as da totul! … Mi-as da si sufletul.”
Pactul cu Diavolul este si tema cartii „Viata invizibila a lui Addie LaRue”, o carte extrem de frumoasa, care m-a impresionat mult.
Intreaga naratiune, intamplarile prin care trece Dorian nu sunt decat scurte povesti pentru a intelege pendularea tanarului intre cei doi ingerasi: cel al Binelul, prietenul sau, pictorul Basil Hallward si cel al Raului, Lordul Henry.
Primul dintre ei, ii recunoaste tanarului Dorian calitatile pe care le are: frumusetea, candoarea, puritatea si naivitatea dorindu-si ca viata sa nu-l schimbe in vreun fel, al doilea considerand ca “pacatul este singurul care da culoare vietii moderne”. Doar ca viata e mai complicata de-atat. Si nu se limiteaza la cele doua culori: alb – negru. ,,Fiecare dintre noi poarta in el Paradisul si Infernul, Basil, a strigat Dorian.”
Pacatul este cheia romanului “Portretul lui Dprian Gray”, acesta fiind urmarit in evolutia lui, asa cum este urmarita in oglinda, Caderea sufletului. Dezumanizarea. Prietenia cu Raul absolut si consecintelele ei este pretului pactului. Pentru ca intotdeauna un pact cu Diavolul isi are pretul lui. Si de cele mai multe ori invizibil la suprafata. Pacatul si incredibilele interactiuni ale vietii cu arta.
Romanul a starnit o furtuna de critici, lansarea sa fiind insotita de un imens scandal. Initial a fost publicat sub forma unei proze scurte, intr-o revista americana in 1890, luand amploarea unui roman, un an mai tarziu. In Londra secolului nouasprezece, o epoca victoriana extrem de severa si restrictiva, Oscar Wilde a incercat ceva nou, in dorinta sa de a epata. Si a platit extrem, pentru asta. Romanul a cantarit mult in procesele pe care le-a avut ulterior pentru orientarea sa homosexuala, fiind condamnat la doi ani grei de munca zilnica, pentru “indecenta grava”. Problemele de santatate cauzate de aceasta perioada i-au grabit sfarsitul, la varsta de 46 de ani.
Nu se poate neglija o tusa a scriitorului care dovedeste lipsa de apreciere a sa, fata de femei. Un oarecare misoginism pe care il imprima discursurilor Lordului Herry. Acesta din urma este un personaj extraordinar. Intotdeauna plin de replici remarcabile uneori incarcate de venin, viclenie, de cinism pe care le imbraca cu multa eleganta si rafinament, trasaturi absolut necesare lumii in care se traieste.
“Totdeauna! Iata un cuvant spaimantator. De cate ori il aud, ma cutremur. Le place atat de mult femeilor! Distrug orice poveste romantioasa straduindu-se sa o prelungeasca la infinit. De altmiteri e si un cuvant lipsit de inteles.”
„Femeile sunt decorative. Niciodata nu au nimic de spus dar o spun atat de fermecator.”
„Femeile reprezenta triumful materiei asupra mintii, intocmai cum barbatii reprezinta triumful mintii asupra moralei”.
Portretul are o viata a lui, proprie. Si fiecare viciu, pacat pe care il savarseste Dorian isi gaseste locul in schimbarile de vopsea, riduri care apar si schimba expresia fetei, pentru ca, in final, pictura sa ne devoaleze ceea ce doar Dumnezeu poate sa vada.
„Iti voi arata sufletul. Vei vedea lucrul despre care iti imaginezi ca numai Dumnezeu le poate vedea.”
O carte valoroasa, dupa parerea mea, este aceea care iti face ca emotiile sa plece in directii diferite, care ii deschide cititorului perspective pe care le exploreaza in tihna, mult timp dupa ce ea este terminata. „Portretul lui Dorian Gray” este o carte valoroasa si tulburatoare pe care o recomand cu multa bucurie.
“Bineinteles, o mare opera de arta ridica in mod inevitabil pe cat de multe intrebari, pe atat de multe raspunsuri. De aceea, Portretul lui Dorian Gray ramane o opera clasica, o carte la care se intorc generatii dupa generatii.” Washington Post
“Romanul meu e otravitor, daca vreti, dar nu puteti nega ca este perfect, iar perfectiunea este ceea ce cautam noi, artistii.“ Oscar WILDE
Autor: Oscar Wilde, Anul aparitiei: 2014, 2021, 2022, Editura: Humanitas, Numar pagini: 288, Traducere: Antoaneta Ralian
