“Acolo unde femeile sunt regi” sau acolo … unde orizontul uneste cerul cu pamantul dar il desparte pe “aici” de “departe”, “nimicul” de “tot”. Acolo unde, singura care poate sa atinga in acelasi timp si cerul si pamantul, este ploaia. Acolo poate ajunge sufletul cititorului acestei carti de debut a autoarei Christie Watson.
Un debut exceptional, o carte tulburatoare, despre cum un adult poate deforma pentru totdeauna mintea unui copil, despre cum dragostea de mama, in infinita ei profunzime, daca nu este indreptata intr-o directie normala, corecta, poate sa faca si rau. Dar si despre adevarata legatura de familie, aceea care isi tine strans uniti membrii sai, salvandu-i atunci cand viata le inchide usa-n nas.
“Eram acolo unde femeile sunt regi. E adevarat, Elijah. Exista trei locuri unde femeile sunt regi. Unul este in acel moment de dupa nastere, cand generatii intregi de femei se scurg in trupul uneia singure si toata lumea se infioara, iar natura ne aminteste cine este rege. Al doilea loc este Nigeria, unde — tii minte — o femeie, o prostituata chiar, era atat de respectata, incat a fost facuta rege. Si in Rai femeile sunt regi, negresit, caci in Rai toate relele de pe pamant sunt indreptate. Nigeria, Nasterea unui copil si Raiul: acestea sunt locurile unde orice este posibil pentru femei”.
Titlul cartii “Acolo unde femeile sunt regi” ar putea conduce la o idee gresita in legatura cu subiectul ei. Nu este vorba despre feminism, despre femeia puternica sau felul cum ar putea transforma lumea o astfel de femeie. Dar este un titlu suficient de incitant pentru a te convinge sa o alegi.
Este o carte cu un “puternic impact emotional”, despre un baietel de 7 ani, Elijah, de origine nigeriana. El este elementul central al acestei povesti. Dinspre si spre el converg, precum un focar luminos, toate razele povestii. “Acolo unde femeile sunt regi” este, impreuna cu cartea ‘Tatal celuilalt copil” despre care puteti citi aici, una dintre preferatele mele pe acest subiect: al copilariei si al iubirii de mama; problemele sunt abordate din perspective diferite, ambele extrem de interesante.
Elijah este un copil nascut dintr-o dragoste cum probabil numai in carti si filme exista, dintre o femeie si un barbat care au decis sa plece din tara lor natala, Nigeria, pe care o iubeau enorm, lasand in urma parinti, traditii, neamuri, prieteni. Destinatia lor, Londra, este aleasa pentru un trai mai bun.
“Tu te-ai nascut din dragoste, din stele nigeriene si din secretele in care credeam. Esti iubit, micutul meu nigerian, cum nu a mai existat vreodata o iubire pe lume.”
Cartea de deruleaza pe mai multe planuri. Se citeste usor, este o lectura placuta care reuseste sa captiveze cititorul si sa il tina pana la ultima pagina cu sufletul la gura, fiecare putand sa-si imagineze un alt sfarsit. Pentru mine, acesta a fost cu totul imprevizibil.
Pe de o parte citim scrisorile mamei lui Elijah care ii sunt adresate acestuia. “Mama”, autoarea nu ii atribuie alt nume, ii povesteste micutului ei despre despartirea grea de Nigeria, adaptarea anevoioasa la viata londoneza, iubirea traita impreuna cu Akpan, tatal copilului in acel apartament si tragedia care le schimba brusc destinul vietilor lor. Intr-un cumplit accident de masina, Akpan moare pe loc, lasand-o pe tanara mama, singura, fara niciun sprijin, sa se descurce intr-o tara straina cu bebelusul lor. Depresia cumplita in care se cufunda o aduce curand in imposibilitatea de a se ingriji de micut. Provenind dintr-un mediu in care realitate si magia merg mana in mana, intr-un moment de disperare, considera ca singurul care o poate ajuta sa depaseasca aceasta criza emotionala este episcopul bisericii unde obisnuia sa mearga impreuna cu sotul ei. Nu intotdeuna insa viata ne scoate in cale cei mai buni oameni iar in cazul ei si al bebeusului, intalnirea cu episcopul fiind cu totul fatidica.
Din alta directie, ne aste adusa in prim plan povestea unui cuplu de tineri, Nikki si Obi, care isi doresc extrem de mult un copilas. Din cauza unor grave probleme de sanatate ale femeii, si in ciuda tratamentelor prescrise si urmate cu sfintenie, nu reusesc sa-si duca la indeplinire acest vis. Singura solutie pentru a deveni parinti ramane adoptia un copilas. Oameni extrem de iubitori si de calzi, decid sa il aleaga pe Elijah, desi sunt instiintati in legatura cu un comportament dificil uneori care cel mai probabil provine din traume traite de acesta in primii sai ani de viata.
Un al treilea plan este cel al trairilor, emotiilor, gandurilor micutului Elijah, care crede ca in interiorul sau se afla un Vrajitor. O forta puternica care il indeamna sa le faca rau tuturor celor pe care ii iubeste:
“Eu sunt afurisit, sub directa comanda a Satanei. Episcopul mi-a spus asta… Eu sunt Elijah, a spus el, si totodata sunt plin de rautate. Aduc boli, ghinioane, suferinte, tuturor din preajma mea. Eu sunt plamadit din marsavie.”
El este despartit de mama sa si plasat la diferiti asistenti maternali. Stie despe ea doar ca este foarte bolnava si asteapta cu ardoare momentul in care o va reintalni. II este atat de dor de ea! Traieste zi de zi cu greutatea credintei ca Vrajitorul care locuieste in sufletelul sau il poate determina sa faca orice, chiar si sa zboare dar cel mai important, sa aduca mari probleme celor din jur – boli, incendii, nenorociri pe care copilasul si le asuma neconditionat. Isi cladeste un zid intre el si restul lumii pentru a-i feri pe cei care ar avea contact cu el. Refuza orice atasament fata de oameni si alege sa se izoleze in singuratate. Singura persoana pe care o accepta este Ricardo, un asistent maternal, cu care leaga o prietenie sincera si frumoasa.
O data ajuns insa in micuta familie a lui Obi si Nikki, primeste cu intreaga sa inimioara, iubirea acestora. Se lasa iubit de oameni care il primesc cu bucuria sincera a implinirii visului de a deveni parinti. Tatal lui Obi joaca un rol extraordinar in adaptarea micutului la viata de familie. Se incadreaza in acea categorie a bunicilor, despre care se spune ca sunt “ingeri deghizati” si ii transmite prin caldura sufletului sau, linistea si calmul de care orice copilas are nevoie in viata lui.
“— Elijah, Dumnezeu este pretutindeni. Nu e nevoie sa mergi la biserica pentru a vorbi cu el. Dumnezeu este chiar si aici.
Bunicul apropie o mana de pieptul lui Elijah si a fost ca si cum a pus o farama de Dumnezeu in el; vrajitorul a inghetat si s-a sfrijit complet.”
Cum nimic in viata nu este simplu, lucrurile se complica teribil cand Nikki reuseste sa ramana din nou insarcinata. Medicii apreciaza ca de aceasta data problemele pot fi rezolvate si sarcina va fi dusa cu succes pana la termen. Apar detalii despre trecutul lui Elijah, se dezvaluie secrete ascunse in scrisorile mamei sale care lamuresc urmele de pe corpul baietelului dar mai ales din sufletul lui.
Toate acestea duc povestea spre un final pe care nu l-am anticipat dar care m-a emotionat si m-a impresionat pana la lacrimi. Unul care inchide un cerc deschis la inceputul cartii, spre care se indrepta cumva firul narativ dar totusi, pentru mine, un final total neasteptat. Va invit sa-l descoperiti si, odata cu el, sa va bucurati de lectura cartii “Acolo unde femeile sunt regi”.
„Elijah auzea tot timpul glasul vrajitorului. Ii spunea sa faca lucruri rele. Elijah stia ca este un baiat rau. Si dezgustator. Si-ar fi dorit ca vrajitorul sa-si aleaga un alt baiat, sau macar sa isi foloseasca puterile supranaturale doar pentru lucruri bune, cum ar fi sa poata urca sus de tot sau sa poata zbura. Vrajitorul putea sa faca orice. Putea sa isi foloseasca forta supraomeneasca pentru a ridica obiecte grele si pentru a citi gandurile oamenilor. Putea sa se prefaca in animal, sa devina invizibil si sa zboare prin cerul innoptat, prinzand nuiele de fulgere cu mainile goale. Elijah putea sa se foloseasca de vrajitorul din el pentru a gandi direct in mintea altcuiva. Daca Elijah l-ar putea domina pe vrajitor, ar putea sa faca numai lucruri bune, cum ar fi puterile supranaturale, si atunci nu i-ar mai fi atat de frica de el. Frica de ceea ce era in stare sa faca in continuare. Frica de ceea ce l-ar fi putut pune pe el sa faca.”
Autor: Christie Watson, Anul aparitiei: 2017, Editura: Trei, Numar pagini: 383, Traducere: Irina Negrea
